VIDEO. Marian Munteanu: Când vom lega drumurile dintre noi, vom avea Autostrada Transilvania!

Liderul Pieței Universității din 90 a vorbit pentru apusenitransilvania.ro de proiectul major de infrastructură – Autostrada Transilvania – rămas nefinalizat, de relația specială pe care a avut-o cu cei din Cluj în momentul protestelor studențești din capitală de acum 26 de ani dar și despre prestația liderilor politici ai Ardealului.

Reporter: Domnule Marian Munteanu, o mare problemă pentru românii din Transilvania e infrastructura rutieră…

Marian Munteanu: Nu doar pentru comunitățíle din Transilvania. Pentru toată lumea este o mare problemă.

R: Peste doi ani se împlinesc 100 de ani de la Unirea din decembrie 1918 și aproape 30 de ani de la Revoluția din 89 și încă nu avem o autostradă care să lege țara de la Oradea la Constanța. Foarte mulți își pun întrebarea cât se poate de concret: când ar putea fi legată țara în maniera asta?

MM: Țara este legată însă autostrăzile astea ale frăției noastre românești sunt pline de multe gropi și trebuie să facem un pic de curățenie pe drumurile astea care ne leagă. Ele sunt drumuri vechi. Poporul românesc este împreună demult, de mii de ani. Și a rezistat în condiții mult mai vitrege decât acum. Este o durere pentru noi toți că nu reușim să lucrăm mai bine împreună. Asta este durerea. De aceea nu ne putem face autostrăzile și în sensul fizic și alte instituții care să ducă la rezultate bune. Am avut marea bucurie aici în județul Cluj alături de prieteni și oameni de mare valoare – domnul Avram Fițiu, domnul Emil Culda, domnul Claudiu Frânc ș.a. – să văd un efort, o preocupare reală pentru o reconstrucție a acestei unități. Pentru că dacă nu avem această unitate în acțiunile noastre, nu vom izbândi. Toate neajunsurile vieții noastre publice, politice, economice, administrative, se explică, în primul rând, prin faptul că nu am reușit să ne mobilizăm într-o formă de unitate. Și-atunci noi am ajuns la concluzia că hai să găsim câteva puncte fundamentale în jurul cărora să lucrăm împreună. Și să lăsăm deoparte alte concepte, alte viziuni, alte opțiuni, unde există diferențe. Ele sunt bune. Este normal ca într-o societate să existe puncte de vedere diferite. Dar cred eu că anumite elemente, anumite chestiuni cum ar fi drepturile noastre de proprietate asupra pământului acestei țări, drepturile noastre de proprietate asupra resurselor acestei țări, drepturile noastre civile și politice, elementele care țin de identitatea noastră și culturală și istorică și spirituală și religioasă… România este o țară creștină, de exemplu. Aceasta este o sursă de putere, de energie pe care nu trebuie să o lăsăm irosită. Nu trebuie să o lăsăm pradă celor care o atacă, pentru că ei nu atacă din considerente pur și simplu religioase, ci pentru că ei atacă tot ce înseamnă sursă de putere și de unitate.Deci dacă noi dorim ca aceste proiecte care nu că sunt necesare, sunt esențiale să fie într-adevăr înfăptuite, lucrul acesta nu se poate realiza decât dacă aceste drumuri dintre noi sunt consolidate. Și-atunci trebuie să lucrăm mai mult împreună. Și-am avut o mare bucurie, pentru că aici în Cluj, au venit oameni din Maramureș, din Crișana, din aproape tot Ardealul. Deci este o regiune mult mai mare reprezentată prin oameni de mare calitate morală, profesională, oameni cu multă experiență dela organizații ale producătorilor agricoli, ale crescătorilor de animale, ale intelectualității din Cluj. Oameni cu o reputație excepțională, oameni cu o viziune intelectuală și cu o capacitate de analiză remarcabile. Faptul că ei au venit acum împreună și au reușit să-și pună în comun niște elemente în perspectiva unei lucrări, mă umple de bucurie și îmi dă curaj. Și defapt singurul meu rol, în această lucrare este de a încerca, cumva, să ajut la o legătură. Ceea ce dorim noi este să găsim elementele de unitate care să ne facă să ne readunăm împreună într-o acțiune care să fie în folosul tuturor cetățenilor României. Pentru că eu sunt convins că toți cetățenii din țara asta au, în linii mari, cam aceleași trebuințe și aceleași necazuri. Iată câți oameni au plecat din țară. Oameni de diverse naționalități. Că n-au plecat numai etnici români. Știm foarte bine că au plecat și etnici din partea unor minorități naționale. De ce au plecat oamenii ăștia de aici? Pentru că nu s-a reușit în 26 de ani să se ofere un cadru. Și economic și legislativ și social prin care munca cinstită să fie respectată. Pentru că sunt foarte mulți oameni care muncesc și nu numai că vor să muncească, au multă muncă în spate, și ce s-a întâmplat cu munca lor? A fost irosită din cauza unor aventuri politice, din cauza unor erori administrative și poate și din cauza multora dintre noi care nu am reușit să trecem peste tot felul de disensiuni, pentru a ne prezenta mai răspicat un punct de vedere. Și propunerea Alianței Noastre, în primul rând ca platformă civică națională, aceeasta este: să se asigure un cadru de acțiune unitară a societății civile românești sau a unei părți din societatea civilă românească adânc preocupată de drepturile noastre patrimoniale, economice, identitare, spirituale, preocupată de demnitatea noastră, pentru că și acestea sunt lucruri de cea mai mare importanță.

„În 90 partea frumoasă a Clujului de care mă leagă amintiri s-a solidarizat cu Piața Universității”

R: În 1990, când erați liderul Pieței Universității în București, Clujul empatiza cu acțiunea dumneavoastră de atunci.

MM: O parte din Cluj. Partea frumoasă, de care mă leagă amintiri. Și o solidaritate specială și mi-aduc aminte că eram în închisoare când în 90 mi-au parvenit așa niște ziare în care am văzut niște acțiuni făcute de colegii mei și nu numai de colegii mei studenți dar și de alți oameni din Cluj și de felul în care clujenii au militat constant pentru valori fundamentale ale democrației, ale noastre naționale. A existat o efervescență în Cluj din acest punct de vedere. Este un reper, categoric. Ceea ce numim noi acum Transilvania, adică Maramureșul, Crișana, Ardealul întreg, zona țării Făgăraș, toate aceste importante regiuni românești sunt, sigur, înconjură un punct axial care este Clujul. Este un reper. Așa cum Iașiul este în Moldova, așa cum Craiova este în Oltenia, așa cum Bucureștiul și la concurență Târgoviște în Muntenia, așa cum Constanța este în Craiova, așa cum Timișoara este în Banat. Deci toate acestea sunt repere și tocmai din aceste puncte începem și noi aceaastă lucrare pentru că sunt puncte esențiale, sunt puncte identitare. Noi avem o diversitate, noi nu suntem un popor unitar, avem o limbă de o unitate incredibilă. Structural, gramatical, fonologic, morfologic ș.a.m.d. Dar avem și nuanțe. În asta este frumusețea acestui ocean românesc. Pentru că peste tot găsim elemente particulare, găsim atitudine, găsim opțiuni, găsim nuaanțe. Dar noi căutăm să punem împreună ceea ce ne leagă pe toți. Și acest lucru cred că merită tot efortul.

R: În 90 Marian Munteanu era privit ca un reper moral, ca un om care și-a asumat o acțiune la care alții n-au îndrăznit, a crezut în democrație așa cum a crezut și doamna Doina Cornea în anii 80.

MM: Doamna Doina Cornea a avut niște atitudini foarte puternice în scrisorile pe care le-au transmis și au putut fi citite și ascultate la postul de radio Europa Liberă. Dânsa este printre persoanele puține ale căror mesaje au ajuns la urechile multora și din acest punct de vedere, desigur, rolul său a fost foarte important.

„Instituțiile statului român au dezertat de la cea mai importantă misiune pe care o are un stat: aceea de a-și apăra valorile.”

R: Cum credeți că reperul moral invocat și în 90 și astăzi mai poate fi recuperat?

MM: Eu propun să luăm exemplul de la cei cu adevărat buni. Pentru mine a fost un exemplu toată viața generația celor care au luptat pentru libertate de-a lungul vremurilor. Ardealul tot e plin de modele exemplare și ce se întâmplă cu modelele noastre? Iată că nu le mai punem la locul care li se cuvine și acest lucru mă doare. Și aceasta este o situație care trebuie remediată. Pentru toți românii, Horea este un model de niște dimensiuni incredibile, uriașe. Cine mai vorbește de Horea? Avram Iancu. Ca student, eu și colegii mei l-am pus pe Avram Iancu ca efigie a Ligii Studenților. De ce? Avea 24 de ani. Deci istoria României are un lider de 24 de ani care a ridicat o țară. A salvat, practic, această zonă a României de la un pericol foarte mare. De aia sunt mulți care nu-l mai iubesc și vor să-l dea deoparte. Dar noi trebuie să-l readucem. Acestea sunt reperele morale. Oamenii care au luptat în anii comunismului. Și-au pus viața, și-au riscat libertatea, mulți și-au pus viața în pericol, au și murit. Acestea sunt reperele. Hai să le readucem la locul lor și ele să fie sursa de inspirație și de întărire, în primul rând, a generației tinere. Uitați-vă ce se întâmplă cu tinerii. Li se tot inoculează că suntem un popor incapabil, că nu avem nicio valoare, că nu avem cultură, că nu avem istorie. Cum e posibil să răbdăm să se răspândească atâta minciună și atâta dezinformare când noi avem niște valori excepționale? Hai să încerăm, e greu să fim la înălțimea lor, dar măcar un pic putem face.

R: Dar cum vă explicați – apropos de Avram Iancu și de simbolul pe care îl reprezintă – casa în care a stat în perioada studiilor la Cluj este lăsată în paragină. Deși municipalitatea are acolo niște locuințe pe care le deține. Într-un alt oraș european, un astfel de imobil ar fi pus în valoare. Nu este un soi de pudoare și paradox pentru cei care se bat cu pumnul simbolurilor naționale în piept dar nu tencuiesc o clădire cu valoare istorică?

MM: Este vina instituțiilor statului român care nu și-au făcut datoria. Au dezertat de la cea mai importantă misiune pe care o are un stat: aceea de a-și apăra valorile identitare. La noi, ce s-a întâmplat? Ce educație s-a făcut în România? Reforme din șase în șase luni? Acum vor să scoată și disciplinele din școală. S-au bătut nu știu câți să scoată și elementele de identitate creștină. Ce să mă mire că nu au grijă de case memoriale când se promovează tot felul de blestămății? Aceste lucruri trebuie să înceteze și vreau să fiți siguri că noi pe această linie vom merge și așa se și explică ura care s-a revărsat asupra noastră în momentul în care Alianța Noastră a început să lanseze un mesaj mai mult așa de informare a opiniei publice. De aceea au sărit niște propagandiști care sunt învechiți în rele împtriva acestei Alianțe. Pentru că ea încearcă să pună în valoare și să reunească energii, forțe și atitudini centrate pe aceste valori ale identității naționale, ale credinței și moralei creștine, ale profesionalismului și competenței, ale patriotismului. Nu vedeți domnule? Le este frică să mai pronunțe și cuvântul ăsta – patrie. Adică să se introducă așa ușor-ușor ideea că noi suntem un popor pe un teritoriu care ar trebui altfel gospodărit și altfel administrat. Eu îmi doresc ca noi românii împreună, cetățenii români, cu toții, să dovedim într-un timp cât mai scurt posibil, nu va fi ușor, să ne administrăm altfel această țară pe care o avem. Pentru că înaintea noastră, milioane de oameni au murit pentru noi. Nu trebuie să uităm acest lucru. Dacă nu erau aceste milioane de eroi, milioane de oameni care și-au jertfit viața, și-au pus libertatea în pericol, familiile, noi nu mai eram aici. Ori suntem aici, avem încă în noi aceste resurse și avem nu doar dreptul, avem obligația să nu cedăm.

„Politicienii români sunt la fel. Avem metehne în toate regiunile.”

R: Cum veți reuși să impuneți mesajul Alianței dumneavoastră în Cluj, un oraș împărțit în două poluri politice: de o parte – fostul premier Emil Boc, de cealaltă – celebrul Grup de la Cluj? Cum veți reuși să pătrundeți în acest oraș având în vedere cele două sfere de influență? Și a doua parte a întrebării, cum i-ați percepe, ca observator al vieții publice din România, pe acei politicieni veniți de la Cluj în Guvern? Că au fost premierul Emil Boc sau ministrul Ioan Rus iar acum vicepremierul Vasile Dîncu?

MM: O să încep cu a doua parte a întrebării. Cel mai bun lucru la acești politicieni veniți la București de la Cluj sau printre puținele lucruri bune, mă refer la prezența lor în administrarea centrală a țării, este că au dovedit că suntem un popor unitar. Și că toată teoria aia că unii de la Sud sunt deosebiți și că ăia din altă parte sunt altfel, nu. Domnule, suntem la fel. Avem metehne în toate regiunile din păcate și mai avem uneori și ghinionul că în loc să alegem oamenii cei mai pozitivi și mai competenți din toate regiunile noastre, u știu cum se face că elita politică scoate la lumină adesea persoane care nu dau dovadă de mare competență. Nu spun asta referitor la dânșii neapărat, ci am dat așa un exemplu în general. În ceea ce privește intervenția în raportul de forță existent în Cluj, noi nu o să ne referim acum și noi nu avem treabă cu partidele acestea toate. Cele două partide mari care domină scena politică cât și celelalte partide mici, care să știți că sunt tot cele două partide mari, nu ies din schemă, sunt aceeași oameni care mai încearcă tot felul de variante ca să mai păcălească o dată lumea, au dovedit în 26 de ani cât au fost în stare să facă. Nu o să avem timp de pierdut cu domniile lor. Noi îi respectăm pentru că și în aceste partide mai găsești oameni cu o competență. Și domnii repectivi sunt convins că au niște lucruri pe care le-au făcut și pentru care oamenii îi apreciază. Dacă l-au votat clujenii pe domnul Boc înseamnă că ceva anume a făcut domnul Boc pentru clujeni. Și atunci e firesc că l-au susținut. Dar aici nu discutăm despre cazuri punctuale. Discutăm despre niște platforme politice care în ansamblu și politica dusă de domniile lor a condus la ceea ce vedem astăzi. Deci ei au politica lor și partidele lor. Noi avem Alianța Noastră. Oamenii vor avea de ales între ai noștri și ai lor. Asta numai cetățenii României vor decide. Dânșii vor decide.