-
Video. Pe unul din cele mai spectaculoase vârfuri: Piatra Galbenei!
“Imi simt sufletulMugur de fluier,Ce-a doinitCantec cu suier.Pentru zileleCe-au fost trecutePentru noptileNegre si slute.” (Mugur de fluier, Phoenix) Răcoarea pădurii face mai ușor traseul accidentat care e acum în urcare. Nici nu se remarcă bine poteca pe care să o urmăm dar cumva se observă deja luminișul unde se află piatra pe care ne-am propus să o cucerim. Din loc în loc un trunchi de copac întins în fața noastră ne blochează înaintarea. Un soi de ambuscadă pregătită de viețuitoarele sălbăticiei pentru cei care se încumetă adânc în hotarul lor. Nu-i bai, ne odihnim o vreme pe lemnul culcat și deja o zărim printre crengile acoperite de frunze care încep…
-
Video. Focul Viu s-a stins!
Emblema Padișului a murit. Focul viu nu mai arde. Am urcat din Glăvoi pe un traseu de maxim o oră, parte a unui itinerariu mai lung, circuitul CheilorbGalbenei, până la Focul Viu. Numele e dat de imaginea creată de razele de soare care cădeau pe gheţar atunci când pătrundeau în peşteră printr-o fereastră din tavan. Și atunci totul se transforma într-o ireală flacără de gheață. Doar că aceasta se mai întâmplă doar în fotografiile surprinse și în amintirile celor mai norocoși care au prins în viață Focul Viu din Padiș. Până mai ieri era al treilea gheţar ca mărime din România, după cele de la Peştera Scărişoara şi Peştera Borţig.…
-
Video. Ia Padișul foc! Seara, în Glăvoi.
“Ne-am născut din dorinţa Intr-o lume de basm Ne-am născut din iubire De cântec şi dans Ne-am născut ca un vis Ce nu moare în zori Ne-am născut doar De dorul munţilor.” (versuri Tron în Apuseni) Este aproape seară iar de sub pădure adulmeci Glăvoiul în toată splendoarea lui. Pare că arde Padișul. Sunt lumini la fiecare cort iar din loc în loc un foc la care se pregătește cina. Îmi place mirosul la fel și zgomotul lemnelor uscate ce trosnesc de-a dreptul ritmic. E o melodie întreagă în această stare iar noi privim întregul cor. Ce satisfacție. S-a făcut răcoare bine și ne-am tras la un foc mai mare…
-
Video. Dumbrava minunată a Padișului. În Apuseni!
Nu știu dacă Sadoveanu a urcat vreodată în Apuseni. Dar minunată sa “Dumbravă minunată” își are corespondent în multe din locurile de aici. Eu mă opresc la unul din ele despre care am mai scris: Poiana Ponor, în Padiș. Locul în care natura creează propria sa magie! E aproape seară și după un traseu în Cetăți, o plimbare din Glăvoi până în Poiana Ponor nu îți ia mai mult de 15 minute. Cei mai mulți se întorc deja la cort pentru cină și pentru un pahar de vorbăa focul de tabără. Așa că o să avem Poiana doar pentru noi. Bucurându-ne de tihna muntelui. Și chiar era liniștitor. O pace…
-
Video. Bambi, în Parcul Natural Apuseni!
Ce frumoasă este fauna Apusenilor. O cameră de supraveghere a celor de la Parcul Natural Apuseni l-au surprins pe Bambi într-un moment în care așteaptă să îi crească coarnele. “Un video preluat de pe o cameră de monitorizare a animalelor sălbatice din Parcul Natural Apuseni a surprins un prim plan foarte reușit cu un cerb comun, surprins în perioada de năpârlire și după lepădarea coarnelor. Masculul, spre deosebire de femelă, prezintă coarne, iar coarnele cerbilor cad în fiecare an, cum este și cazul cerbului din imagine. Vă asigurăm însă că până la finalul verii va avea un ”look” demn de Regele Pădurii. În locul coarnelor căzute cresc altele și acest…
-
Video. Am cucerit Cetățile Ponorului, pe noi ne-a cucerit Padișul!
Ora 8.30, ora de plecare spre Padiș. În Cluj plouă iar norii grei mă fac să cred că în munte cerul s-a rupt și șederea în Apuseni va fi marcată de ploaia mocanească. Care nu trece ușor. Lucrurile se liniștesc destul de bine pe traseu. Mai mult, e senin. Doar niște nori răzleți ne stresează ușor la urcarea din Pietroasa spre Glăvoi. Dar e bine. Suntem aproape ajunși și vremea e cu noi. Instalăm primul cort și poiana se întunecă ca la niște aplauze scurte. Se lasă cu o ploaie zdravănă care nu slăbește deloc din intensitate. Simt cu toată puterea atmosfera grea din Apuseni, parcă simt apăsarea muntelui. Mai…
-
Festivalul Fructelor de Pădure se întâmplă la Valea Ierii, în Apuseni. De Sfânta Marie, pe 15 august!
De Sfânta Mărie, joi, 15 august 2024, la Valea Ierii, iubitorii de natură, cultură și produse tradiționale sunt așteptați la cea de-a treia ediție a Festivalului Fructelor de Pădure. ”Desfășurat în cadrul Zilei comunei, acesta va cuprinde o gamă variată de evenimente, atât gastronomice, cât și culturale. Cei prezenți vor avea ocazia să vadă priceperea gospodinelor din zonă, care știu să transforme fructele de pădure în adevărate delicii, iar turiștii vor putea degusta și cumpăra cele mai bune dulcețuri, siropuri, băuturi și prăjituri, obținute din fructele culese din flora spontană. Manifestarea, organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean…
-
Publicație internațională: România încearcă să-și găsească locul ca actor principal pe scena turismului
Spre deosebire de unii dintre vecinii săi din fostul bloc comunist – în special Republica Cehă, Polonia și Ungaria – România se străduiește să-și găsească locul ca actor principal pe scena turismului internațional, scrie publicația americană Travel Weekly, potrivit profit.ro. ”Majoritatea nord-americanilor probabil că nu știu prea multe despre destinație, în afară de Transilvania și Dracula. Dar o privire mai atentă dezvăluie o țară cu multe de recomandat, inclusiv situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO, Munții Carpați, Delta Dunării și stațiunile de pe litoralul Mării Negre. Există, de asemenea, o cultură robustă a vinului, precum și o gastronomie distinctivă și atrăgătoare”, notează profit.ro.
-
Știi unde se află, în Apuseni, casa lui Cloșca, eroul martir al Răscoalei de la 1784?
Despre Horea, liderul Răscoalei de la 1784, se cunosc mai multe. În schimb, Cloșca, aliatul său de arme și de suferință, e mai puțin cunoscut. Casa sa memorială e mărturie și astăzi a Răscoalei moților de la sfârșit de secol 18 și a prezenței istorice a lui Ion Oargă, recunoscut drept Cloșca. Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, a împărtășit câteva fotografii cu locul în care a trăit Cloșca. În Cărpiniș, pe Coasta Cloșceștilor, se înalță casa memorială a lui Ion Oargă, cunoscut drept Cloșca, tovarășul de luptă al lui Horea și Crișan în marea răscoală a iobagilor din Transilvania anului 1784. “O casă simplă, din lemn, cu două odăi,…
