• Jurnal de bord

    Video. De pe Dumești, în jos spre Sălciua!

    Am zis să vedem acum panorama invers! Coborând de pe platoul de la Dumești, ai în față o priveliște care pare desprinsă dintr-o carte veche cu icoane ale satului românesc. În depărtare, se văd conturate culmile de piatră ale Scăriței-Belioara, albe și tăioase, ca niște ziduri naturale ce păzesc Apusenii. Cumva am senzația că observ punctul de belvedere de la Coșul Boului. Dar până acolo se așază, ca într-un tablou stratificat, văi adânci și pajiști verzi, presărate ici-colo cu fânețe și case risipite. În timp ce cobori, panta îți dezvăluie tot mai mult din întinderea spre Sălciua: un amfiteatru de dealuri rotunjite, care se lasă frământate de lumina soarelui care…

  • Jurnal de bord

    Video. Apus superb în Țara Moților!

      Am urcat la Dumești cu poftă și așteptare pentru a revedea una din minunățiile pe care le au Apusenii atât de aproape de drumul principal. Un cătun descoperit azi de mulți la un băț distanță de civilizație. Am surprins în câteva imagini bucuria muntelui seara, la Sălciua, sus în Dumești. Un apus superb în Țara Moților!    

  • Reportaje/Povești

    Video și foto. La Vânătările Ponorului, în Munții Apuseni! În căutarea ultimului mohican!

    „Cine are de-a face cu indieni în pădure, trebuie să procedeze ca ei dacă vrea să o scoată la capăt”, este o replică rostită în una din paginile celebrului roman Ultimul Mohican, cu o ecranizare la fel de celebră….. Este după-amiază și privim încântați la spectacolul toamnei de sus de pe platoul Dumești. Colțurile Trăscăului se înfățișează maiestuoase. E mult prea multă pace aici. Nu știu din ce motiv dar senzația este că atunci când am plecat din vale, de jos, ne-am decuplat total de la cotidian. Nu tu telefon, nu informații despre realitatea mult prea tristă a momentului. De asta am mai zăbovi puțin. Oare ce am mai putea…

  • Reportaje/Povești

    Video și foto. Dumești! Nu e o dumă, e o capodoperă!

    Planurile pe care ți le faci seara se schimbă de multe ori chiar a doua zi în zori. Îmi propusesem să fac o excursie de câteva ore în Padiș. Din Cluj până acolo e drum serios și dacă nu ești matinal riști să nu mai aibă sens deplasarea. Așa am pățit într-una din zilele în care eram convins că văd Glăvoiul și în alt sezon decât vara. Dar cum Moș Ene n-a plecat degrabă în zori nici eu nu am făcut gene până în momentul în care avea să fie tardiv să mai fac excursia. Schimbare de plan! Dar încotro? Am decis să urc în Dumești, loc la îndemână dar…