Apel de urgență pentru salvarea Munților Apuseni: stoparea depopulării și redresarea unei regiuni abandonate

Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” lansează un apel ferm către autoritățile statului, semnalând degradarea accelerată a Munților Apuseni și a zonelor montane din România. Documentul denunță inechități în exploatarea resurselor, lipsa infrastructurii și absența unei strategii de dezvoltare, propunând un set amplu de măsuri urgente pentru revitalizarea economică, socială și identitară a regiunii. Mai jos aveți apelul semnat de președintele Societății Avram Iancu, profesorul de economie Irimie Popa!

“APEL NAȚIONAL PENTRU MUNȚII APUSENI

(care privește și celelalte zone montane ale

României)

Adresat:

Președintelui României

Guvernului României

Prim-ministrului României

Parlamentului României

Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor

Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Ministerului Justiției

Consiliului Județean Alba

Prin prezentul memoriu, noi, membrii Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, în spiritul

cuvintelor marelui erou național Avram Iancu — „singurul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea

fericită” — constatăm, cu profundă îngrijorare, procesul accentuat de depopulare a zonelor montane

din România, fenomenul fiind unul accelerat în Munții Apuseni.

Acest fenomen, deosebit de grav prin consecințele sale asupra identității, continuității și vitalității

comunităților din această zonă istorică, are la bază atât cauze obiective, de natură economică și socială,

cât și factori locali care au contribuit, în timp, la amplificarea sa.

În urma analizei efectuate, identificăm următoarele cauze locale principale care definesc această stare

de fapt:

1. Accesul inechitabil la resursele generate în ultimii 36 de ani în Țara Moților, cu precădere pe

Valea Arieșului

Exploatarea resurselor naturale, în special a fondului forestier, s-a realizat într-un mod dezechilibrat,

fără a aduce beneficii echitabile comunităților locale, ci favorizând, în mod repetat, grupuri restrânse de

interese.De asemenea, procesul de cadastrare sistematică a terenurilor a generat situații în care locuitorii din

zonă au fost deposedați de suprafețe importante de pășuni și păduri. Cazurile din comunele Horea și

Lupșa constituie exemple elocvente, unde interese străine comunităților locale au condus la atribuirea

unor terenuri pentru care înaintașii noștri s-au jertfit.

2. Lipsa de viziune și de interes a administrațiilor publice în valorificarea potențialului turistic al

regiunii, în special pe Valea Arieșului

La peste 19 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, fondurile publice, atât naționale, cât și

comunitare, nu au fost valorificate în mod eficient pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale

populației. Persistă lipsuri majore în infrastructura de bază, precum sistemele de canalizare, alimentare

cu apă și drumurile comunale, ceea ce limitează accesul și dezvoltarea unui turism la standarde

europene.

Drumul național DN 75, care asigură legătura între Turda și Beiuș, se află într-o stare

necorespunzătoare, în pofida existenței unui studiu de fezabilitate realizat încă din anul 2007. Lipsa

intervențiilor adecvate a condus la degradarea accentuată a acestuia, afectând grav siguranța și

funcționalitatea traficului. Reparațiile efectuate ulterior, inclusiv în urma protestelor civice din mai

2021, s-au dovedit insuficiente, necesitând intervenții repetate până în prezent.

Calea ferată Turda–Abrud, care străbate județul Alba, de la Vidolm la Abrud, este declarată monument

istoric, dar este degradată prin complicitatea tacită a autorităților locale și județene, cu excepția

comunelor Ocoliș, Poșaga și Sălciua.

Au fost efectuate lucrări în perimetre ale unor cimitire ad-hoc din perioada 1848–1849, locul numit „La

Morminte” fiind devastat de intervenția unor utilaje de mare putere, fără realizarea unor studii și fără

descărcare arheologică.

3. Lipsa unei strategii coerente la nivel județean privind crearea de locuri de muncă și

valorificarea resurselor locale

Absența unor politici publice orientate spre dezvoltarea economică sustenabilă a regiunii a condus la

menținerea unui nivel ridicat al șomajului. Domenii cu tradiție locală, precum prelucrarea lemnului, nu

sunt valorificate corespunzător, exploatarea realizându-se preponderent la nivel de materie primă sau

produse cu valoare adăugată redusă. Această situație împiedică păstrarea plusvalorii în Țara Moților și

pe Valea Arieșului, limitând dezvoltarea comunităților locale.

4. Disfuncționalități majore în ocuparea funcțiilor publice și afectarea percepției de echitate în

actul de justiție

În condițiile în care statul reprezintă principalul angajator în zona Văii Arieșului, ocuparea posturilor

din sectorul public este percepută, în spațiul public, ca fiind marcată de practici netransparente și

criterii inechitabile.

Totodată, existența unor posibile interferențe și influențe la nivel local, semnalate în spațiul public,

privind funcționarea sistemului de justiție din județul Alba contribuie la consolidarea unui sentiment de

neîncredere în instituțiile statului.

Percepția existenței unor situații de incompatibilitate sau de conflict de interese, inclusiv în cazuri în

care persoane din aceeași familie ocupă poziții în cadrul procesului de acuzare și judecată, este de

natură să afecteze profund încrederea cetățenilor în echitatea și imparțialitatea actului de justiție.

Aceste realități, cumulate, generează un sentiment accentuat de inechitate socială și descurajează în

mod semnificativ tinerii din Țara Moților să își construiască viitorul în comunitățile de origine.Solicitări și măsuri propuse pentru revitalizarea Munților Apuseni

Având în vedere situația expusă, solicităm Guvernului României, Parlamentului României, precum și

autorităților administrației publice centrale și locale adoptarea urgentă a unui set coerent de măsuri,

după cum urmează:

1. Asigurarea unui acces echitabil la resursele naturale și protejarea patrimoniului local

a) Revizuirea cadrului legislativ și a modului de concesionare și exploatare a resurselor forestiere,

astfel încât comunitățile locale să beneficieze în mod direct și echitabil de pe urma acestora, în

toată zona montană a României, prin plata unor redevențe/taxe de exploatare a masei lemnoase

cu caracter local;

b) Verificarea și corectarea situațiilor generate de procesul de cadastrare sistematică, în vederea

restabilirii drepturilor legitime ale proprietarilor locali, în contextul în care în România au fost

cheltuiți, cu finanțare prin Programul Operațional Regional, peste 360.000.000 de euro în acest

sens, iar rezultatele sunt catastrofale, servind interese străine de cele ale celor pe care trebuiau

să-i deservească;

c) Introducerea unor mecanisme de monitorizare transparentă a exploatării resurselor naturale, cu

implicarea comunităților locale și în folosul acestora.

2. Dezvoltarea infrastructurii și valorificarea potențialului turistic al regiunii

a) Alocarea prioritară de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii de bază (apă, canalizare,

drumuri comunale) în localitățile din Munții Apuseni și celelalte localități montane din

România;

b) Modernizarea de urgență a drumului național DN 75, ca axă strategică de dezvoltare regională;

c) Elaborarea și implementarea unei strategii naționale dedicate dezvoltării turismului în Munții

Apuseni și zonele montane din alte regiuni ale României, amenințate cu dispariția prin

depopulare;

d) Crearea unor programe de finanțare dedicate dezvoltării turismului rural și ecologic în cadrul

localităților din țară, în vederea satisfacerii nevoilor vitale ale vieții: apă, canalizare, mediu

curat, acces la dezvoltare.

3. Stimularea dezvoltării economice locale și crearea de locuri de muncă

a) Elaborarea unei strategii județene și regionale pentru dezvoltarea economică a Țării Moților, în

special a Văii Arieșului, în vederea reducerii decalajelor față de stadiul de dezvoltare al altor

localități din județul Alba;

b) Încurajarea procesării locale a resurselor naturale, prin acordarea unor stimulente de

retenție/inserție a tineretului în zona montană;

c) Acordarea de facilități fiscale și sprijin financiar pentru întreprinderile mici și mijlocii din zona

Munților Apuseni și celelalte regiuni montane din România;

d) Crearea unor programe dedicate tinerilor din zona montană și încurajarea creșterii natalității la

nivel național.

4. Asigurarea transparenței, echității și integrității în administrația publică și sistemul de justiție

a) Consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a conflictelor de interese, în profil

teritorial, la nivel de județe, pentru a evita situațiile în care persoane implicate în actul de justiție

să poată soluționa cauze ale unor afini sau rude;b) Monitorizarea și sancționarea practicilor care afectează echitatea socială, prin cheltuirea

deșănțată a banilor publici, în condițiile în care cetățenilor români li se solicită austeritate, iar

România se împrumută pentru a susține funcționarea statului;

c) Oprirea „hemoragiei” de resurse bugetare de la bugetul statului și al comunităților locale, pentru

a răspunde efortului cetățenilor împovărați cu impozite și taxe crescute.

5. Instituirea unui cadru dedicat dezvoltării Munților Apuseni și a celorlalte localități montane

din România

a) Înființarea unei structuri guvernamentale dedicate regiunilor cu o dezvoltare sub media

națională;

b) Elaborarea unei strategii naționale multianuale privind eliminarea decalajelor între regiunile

dezvoltate ale României și cele rămase în urmă.

6. Stimularea, prin participarea statului, a prelucrării resurselor minerale din Munții Apuseni în

țara noastră, fără a mai fi necesar exportul unor minereuri în afara țării și în afara Uniunii

Europene, în condițiile în care aceste resurse sunt considerate strategice.

7. Urgentarea demersurilor de reajustare administrativă în profil teritorial, printr-o nouă

împărțire administrativ-teritorială, suplă și în interesul românilor.

8. Luarea tuturor măsurilor de către organele abilitate ale statului pentru stoparea degradării

monumentelor istorice de pe Valea Arieșului și revitalizarea lor Calea feratăr Turda Abrud în

special prin preluarea, în cadrul unei asocieri a comunelor, în administrare de la Societatea de

Administrare a Activelor Feroviare.

9. Alocarea de resurse financiare pentru cercetarea arheologică a locului numit „La Morminte”,

unde își dorm somnul de veci eroi români căzuți în 1849 în încercarea de apărare a Munților

Apuseni.

10. Acordarea de facilități fiscale, asemeni celor acordate pentru locuitorii din Munții Apuseni și

din Delta Dunării, și locuitorilor din alte regiuni muntoase din România, indiferent de munții în

care acestea se regăsesc.

În considerarea celor expuse, subliniem caracterul urgent și strategic al intervenției Statului Român în

sprijinul Munților Apuseni și al altor localități montane din România.

Depopularea accelerată, dezechilibrele economice și lipsa infrastructurii reprezintă riscuri reale pentru

coeziunea națională și socială.

Solicităm instituțiilor statului să acționeze în mod concret și eficient pentru revitalizarea Munților

Apuseni și a celorlalte zone montane din țara noastră, care ar putea deveni poli de atracție turistică și de

bunăstare, prin industrii mici, locale, de tradiție.

Prezentul document exprimă voința Adunării Generale a Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” din România, fiind dezbătut și adoptat prin votul unanim al delegaților în cel mai înalt for de conducere: Adunarea Generală.

Cluj-Napoca, 21 03 2026

Irimie Emil Popa- președinte

Pentru și în numele

Societății Cultural Patriotice ”Avram Iancu” din România”

 

 

 

 

 

 

 

Sursa foto: Bogdan Boer