VIDEO. Coiba Mare, peştera în care se află Lacul Morţii!
Ascunsă după un versant abrupt în partea sudică a Masivului Bihor, Peştera Coiba Mare este cu adevărat ceea ce se numeşte o atracţie a naturii, devenind în timp unul din cele mai căutate locuri ale Apusenilor atât de către speologi cât şi de către turişti. Monumentalitatea intrării în această cavernă impresionează. Unde mai pui că acest loc se găseşte într-un areal privilegiat al munţilor Apuseni. Foarte aproape se găseşte Peştera Coiba Mică şi cea mai înaltă aşezare a Carpaţilor româneşti – cătunul Casa de Piatră.
Coiba Mare este peştera cu cel mai larg portal din România, cu intrarea cea mai lată, care are 74 de metri dintr-un colţ până în celălalt. Această peşteră face parte dintr-un sistem carstic şi practic apa care intră în această peşteră ajunge la Izbucul Tăuz. Aici se află cea mai adâncă galerie scufundată din România.
„În 2014, o echipă de scufundători din Finlanda a ajuns până la adâncimea de 92,5 metri. Dar galeria continuă. Amestecul cu care respirau în acea scufundare, nu le permitea să ajungă mai jos. Deci pentru a ajunge la adâncimi sub 40 de metri, scufundătorii folosesc un amestec de aer cu heliu îmbunătăţit. Adică, e un amestec deosebit şi proporţia de heliu din acel aer de respirat nu le permitea să ajungă mai jos”, ne-a relatat speologul Christian Ciubotărescu.
Coiba Mare poate fi străbătută mai târâş, prin apă, mai pe cursul apei, de către turişti. Restul e treaba speologilor. Peştera în sine are 3,4 kilometri iar împreună cu Peştera Coiba Mică (sunt legate împreună printr-un sifon) au aproximativ 4 kilometri.
Ca un fapt spectaculos toţi buştenii de pe Valea Gârdişoara care pătrund în această peşteră ajung la Lacul Morţii. Aşa se numeşte lacul final din peşteră, situat la o distanţă de 800 de metri de intrare. Lacul este complet acoperit cu buşteni.
„I se spune Lacul Morţii datorită impresiei dezolante pe care o dă şi datorită faptului că pereţii sunt foarte negricioşi. Nu sunt reflexivi şi acolo pare că toată natura ar fi murit. Sunt o sumedenie de buşteni care plutesc pe acea apă. Denumirea a fost dată de profesorul Iosif Fiman, unul din exploratorii acelui sector de peşteră”, povesteşte Christian Ciubotărescu.
Se mai află în această peşteră şi galerii fosile, cu formaţii stalactite, stalacmite şi cu o piele de leopard, o pojghiţă de nisip care e depusă pe perete şi arată foarte interesant. Desenul natural respectiv se găseşte chiar în zona ce poate fi străbătută de turişti.