VIDEO. Izbucul Tăuz, intrarea în cea mai mare peşteră scufundată din ţară!

La adăpostul unui perete stâncos ce stă drept către cer, iese la lumină apa care a intrat în amonte prin imensul portal al peşterii Coiba Mare. Acesta este Izbucul Tăuz. Pentru amatorii de senzaţii tari, locul ăsta din Apuseni este destinaţia ideală. Unii spun că aici se află cea mai mare peşteră scufundată din România, cu o adâncime de peste 100 de metri.

Prin acest izbuc iese la suprafaţă apa care intră în peştera Coiba Mare şi Coiba Mică, mai la deal. Între aceste două locaţii se află o linie dreaptă, aeriană, de 2,5 km cu foarte multe galerii şi un sistem încă necunoscut. Aici, apa este azurie şi foarte limpede, cu o temperatură medie de 4 – 6 grade, chiar şi pe timpul verii. Pentru că stagnează mult timp, o zi şi jumătate, şi preia temperatura rocii pe unde trece. Vorbim de nişte rezervoare mari de ape subterane. Roca are o temperatură medie în peşteră, temperatura altitudinii la care se află, undeva în jur de 6 – 6,5 grade.

Izbucul Tăuz este cunoscut din anii 80. În 1984, Florin Păroiu a fost primul scufundător român care a trecut de cel dintâi sifon, e vorba de o scufundare de până la 16 metri după care se iese într-o sală aerată, într-un soi de clopot dar fără stânci în jur. Locul a fost explorat de diverşi scufundători din Ungaria, Polonia şi Finlanda. Din nefericire, în această peşteră scufundată a avut loc un accident cu final tragic. În 4 octombrie 2002, un scufundător din Polonia s-a înecat aici. Corpul său a fost recuperat de colegii săi cam după o săptămână.

În 2014, o echipă de scufundători din Finlanda au trecut pe partea cealaltă a acestui izbuc şi s-au scufundat încă în două sifoane, la o adâncime de 87 de metri. Un itinerariu extrem de complicat întrucât au avut de mers printr-o peşteră circa 200 de metri, au mai trecut un sifon adânc de vreo 6 metri, au căţărat o cascadă de aproximativ 5 metri înălţime ca mai apoi să se scufunde până la o adâncime de 60 de metri, după vreo alţi 300 de metri parcurşi în galeria din sifonul terminal.

„Aceeaşi echipă a revenit în următorii ani, 2015, 2016, dar scufundarea în acest sifon a fost imposibilă la momentul respectiv pentru că apa era tulbure. Scufundarea de peşteră e dificilă. În momentul în care e apa tulbure şi nu ai vizibilitate, nu vezi încotro să înaintezi. Dificil e că nu respiri aer şi trebuie să scazi concentraţia de azot din amestecul pe care îl respiri, lucru pe care îl scazi crescând concentraţia de heliu şi practic ceea ce e foarte dificil este că trebuie să faci o perioadă de decompresie. Adică nu poţi să te scufunzi brusc şi să ieşi brusc la suprafaţă. Pentru că în sânge se dizolvă azotul şi dacă nu stai să se elimine sub formă de bule mici, acestea pot să astupe vasele de sânge şi să dea accidentul de decompresie respectiv embolie”, ne-a explicat speologul Christian Ciubotărescu.

Accesul către micul ochi de apă este destul de uşor. Din centrul comunei Gârda de Sus se urmează cursul Văii Gârda Seacă până la izbuc. Numele vine de la dealul care se află în spate şi care se numeşte local Tăuz şi de la Piatra Tăuzului, stânca ce străjuieşte intrarea în peşteră.

„Este cel mai frumos izbuc din România. Este cea mai frumoasă intrare într-o peşteră scufundată din România. Atât datorită portalului care se află în spate cât şi datorită dimensiunii acestui lac. Deobicei sunt de dimensiune mică şi îngustă. Aici este o zonă largă, de mai mulţi metri. Mai ales când bate soarele vara, arată superb aici”, ne-a mai spus Christian Ciubotărescu.