Povestea Târgului de fete de pe Muntele Găina!

În Apuseni, mai precis în județul Alba, se află Masivul Găina. Vara, de sărbătoarea Sfântului Ilie sau în cea mai apropiată duminică de această dată (pre vremuri se ținea în prima duminică după Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel dar prin introducerea calendarului gregorian, pe stil nou, s-a ajuns în preajma Sfântului Ilie) are loc Târgul de Fete la care participă fetele de măritat sau fetele mari care vor să fie pețite de feciori. Pregătirea pentru aceeastă sărbătoare poate să dureze ani de zile pentru fetele care aduc zestrea primită de la părinți, împachetată în frumoase cufere sculptate tradițional.

Episodul este magistral ilustrat de Jokai Mor în cartea sa Sărmanii Bogați:

„Exista în ținutul acesta și un obicei specific: târgul de fete. În vecinătatea munților bihoreni se află o creastă de deal numită Găina care-n vremea târgului era înverzită ca toți munții din Ardeal după topirea zăpezilor. Văille adânci erau traversate de pârâuri ale căror curs putea fi ghicit doar după tufele verzi de arin frumos aliniate pe maluri. Acolo coastele munților sunt acoperite de păduri de făget, iar mai sus terenul este dominat de brazi iar de la un timp și aceștia sunt schimbați cu rudele lor mai îndepărtate, de pini și mai departe alte soiuri tot mai puțin înalte. Mai la urmă doar tufele cu afine mai sălășluiesc pe creste, iar în final părăsesc și ele terenul, așa că în vârf nu mai crește decât iarba care-și păstrează verdeața o singură săptămână pe an, după care ori se usucă, ori o acoperă zăpada.

Pot să spun cu siguranță că pe aceste locuri până și păsările trec foarte rar.

Vederea de aici este într-adevăr înălțătoare. De o parte se vede un lanț de munți vulcanici, de partea cealaltă împrejurimile Clujului, munții Gilăului, iar la vest se întinde în față Țara Ungurească, netedă, cu șesuri cețoase ce par a se topi în cer.

O singură zi din an Găina este foarte populată. Prima sâmbătă după Sfântu Ion vin de la Războieni și de la Câmpeni brutarii de colaci cu miere cu păpușile lor de turtă dulce, cu boloboacele cu țuică încărcate pe spinările cailor și ridică corturi pe platou. A doua zi coama muntelui se umple de oameni veseli și atunci se ține renumitul târg de fete.

Fie de departe, fie de aproape, se adună mamele cu fetele lor împopoțonate, aducând cu ele și zestrea ca să o arate. Șiraguri din bani de aur și argint la gât, ștergare țesute cu modele atârnate pe o rână a calului, perne umplute cu pene, lăzi vopsite așezate în șa; le descarcă toate acolo sub corturi ca într-un târg adevărat și apoi vin cumpărătorii, tinerii de însurătoare, flăcăii care privesc marfa, intră în vorbă cu fetele, se târguiesc cu mamele și se duc mai departe dacă nu s-au putut înțelege. Câte o fată este reținută de părinți mai mult, pe alta o dau primului care o cere și care-și află pereche sunt conduși în sunet de fluier și cimpoaie la cel mai apropiat călugăr care sfințește, după obiceiul locului, acest cuplu.

Aceste obiceiuri au o explicație foarte naturală. Păstorii din munți locuiesc ades așa departe unii de alții că le trebuie o jumătate de oră să ajungă și până la primul vecin. Pe lângă asta fetele stau tot timpul acasă; tinerii se văd doar o singură dată pe an, la târgul de pe Găina. Femeille măritate au voie mai apoi să meargă și la alte târguri, dar fetele rămân acasă.”

Vârful Găina este cel mai înalt vârf al Masivului cu același nume situat în partea ceantrală a Munților Apuseni și are 1.486 de metri. A fost atestat pentru prima dată în 1816.

Sursa foto: romaniaturism.com