Adunare în Apuseni. Ce vor primarii din Ţara Moţilor de la noul Guvern?

Infrastructura, locurile de muncă, repornirea mineritului, respectarea Legii moţilor din 96 şi susţinerea turismului din zonă sunt principalele revendicări a unora dintre cei mai importanţi edili din Munţii Apuseni! Obiective pe care primarii de acolo vor să le prindă într-un memorandum semnat de administraţiile publice locale din cele cinci judeţe care au pe raza lor munţii din inima Transilvaniei. Drumul, aurul, turismul şi Apusenii s-a intitulat forumul de discuţii purtat la Mărişel de şapte primari de localităţi de aici reprezentând trei judeţe: Alba, Cluj şi Hunedoara, alături de reprezentanţii Asociaţiilor Pelaghia şi Apuseni Transilvania.

 

 

Repornirea mineritului, investiţii, locuri de muncă

Repornirea mineritului este o soluţie pe care o văd îndeobşte primarii unor localităţi cu tradiţie în acest sens: Zlatna şi Hunedoara. „Este o mare problemă că Ţara Moţilor şi nu numai Ţara Moţilor, România se depopulează. E una din problemele grave cu care ne confruntăm astăzi. Şi punctual pentru Ţara Moţilor, există în afară de infrastructură şi reabilitări de clădiri şi alte obiective, o mare problemă – mineritul. Una din problemele resurselor minerale sunt cele care se aşează pe acest minerit. Mineritul a avut sincope în decursul a două mii de ani şi trebuie repornit. Dar trebuie să îl repornim noi, românii, în favoarea poporului român, în favoarea noastră, în ideea de a ridica bugetul naţional, bugetul nostru al zonei. Şi lângă el metalurgia. În 1924 a existat prima lege a minelor în care minele s-au transformat în societăţi pe acţiuni, în care acţionar majoritar – minim 51 la sută – a fost statul român. Aşa ar trebui repornit mineritul astăzi şi tot prin noi înşine să ne ridicăm zona Munţilor Apuseni şi România”, a declarat Silviu Ponoran, primarul oraşului Zlatna.

În vreme ce edilul din municipiul Brad solicită Executivului susţinerea unei situaţii aplicate pentru comunitatea de acolo. „Pentru dezvoltarea economică a zonei Brad este strict necesar acordarea unui sprijin din partea Guvernului în vederea derulării proiectului de investiţii aducţiune gaze naturale în municipiul Brad. Este o necesitate a municipiului Brad pentru a pune în valoare potenţialul economic şi pentru a asigura sistemul de termoficare centralizat în municipiul Brad”, a precizat Florin Cazacu, primarul municipiului Brad.

 

Respectarea legii moţilor, îmbunătăţirea Codului Silvic, schimbarea ghidurilor pentru banii europeni

Aplicarea Legii 33/1996, cunoscută drept legea moţilor, modificarea Codului Silvic dar şi a normativelor în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene sunt câteva din punctele subliniate de primarii comunelor Măguri-Răcătău şi Mărişel. „O problemă a comunităţii pe care o reprezint şi mă gândesc în general pentru Munţii Apuseni ar fi acel Cod silvic şi aceste probleme de care se bat cetăţenii din zona respectivă având în vedere imposibilitatea exploatării masei lemnoase pe legea respectivă a moţilor, imposibilitate efectivă de a îşi aduce lemne de foc în gospodărie. Alte probleme sunt legate de atragerea de fonduri europene, mă refer la birocraţia de care ne lovim. Mă refer la acele ghiduri făcute pe anumite măsuri. Mă refer la posibilitatea de a finanţa acele proiecte după acele ghiduri destul de stufoase şi de prost făcute”, susţine edilul Măguri-Răcătău, Petru Prigoană.

„Una dintre problemele cu care ne confruntăm noi comunele cu o populaţie sub 3000 de locuitori este că nu putem accesa fonduri europene. Din acest motiv comunele sărace tot sărace o să rămână pe ghidurile care s-au lansat. Aş vrea să găsească soluţii şi pentru comunele mici să obţinem şi noi fonduri europene că altfel nu o să ne putem dezvolta”, a mai spus Viorel Ghic, primarul comunei Mărişel.

 

Turismul din Apuseni

Munţii Apusenii sunt una dintre cele mai spectaculoase locaţii ale României. Tocmai de asta, foarte mulţi dintre edilii de aici dar şi agenţii economici susţin nevoia unei strategii aplicate pentru turism. „Pentru că turismul reprezintă o latură importantă a economiei naţionale, ca reprezentant al unei localităţi cu specific turistic din Ţara Moţilor, vin cu rugămintea spre viitorii parlamentari, spre viitorul prim-ministru al României să acorde o atenţie sporită locuitorilor din acest colţ de ţară pentru că fiind născuţi şi crescuţi pe aceste meleaguri pline de istorie, această zonă a rămas din punct de vedere al infrastructurii, pot să spun, subdezvoltată. Dacă infrastructura rutieră se va dezvolta în Apuseni, putem vorbi şi de o dezvoltare a turismului pe aceste meleaguri”, a declarat primarul comunei Albac, Tiberiu Todea.

Opinie împărtăşită, firesc, de antreprenorii în turismul din Apuseni. „Pentru dezvoltarea turismului în Apuseni este nevoie de infrastructură. Mărişelul este poarta de intrare în Apuseni dinspre municipiul Cluj-Napoca. Pentru a avea o dezvoltare eficientă în acest sens, trebuie să începem de la drumurile care traversează Mărişelul, respectiv drumurile judeţene care trec dintr-o parte în alta spre Beliş, spre Măguri-Răcătău, care fac legături între comune, între judeţe. Şi pe lângă drumuri este nevoie de dezvoltarea reţelelor de apă şi canalizare. Reţelele de canalizare lipsesc cu desăvârşire în Mărişel. Este strict necesar, având în vedere că Mărişelul,prin investiţiile care au fost în ultima perioadă, dezvoltate pe raza comunei, toate investiţii private de milioane de euro. Şi printr-o viitoare pârtie de schi care va fi deschisă în cel mai scurt timp începând din această iarnă, eu consider că Mărişelul va ajunge să concureze cu cele mai dezvoltate staţiuni din ţară”, a spus preşedintele Asociaţiei Pelaghia, Viorel Pleşa.

Iar pentru dezvoltarea turismului nu e suficientă doar infrastructura ci şi simplificarea actului birocratic. „Pentru dezvoltarea turismului nu este nevoie numai de infrastructură, este nevoie de educaţie în primul rând şi apoi este nevoie de sprijin din partea Guvernului. Noi nu avem un birou unic pentru a obţine avize sau alte documente pentru construirea unei pensiuni. Pentru construirea unui grajd, trebuie să mergem la Cluj. Iar pe lângă că nu avem un birou unic ne-au luat şi angajaţii de la primării. Este un scurt timp pentru a depune un dosar pentru a-i ajuta pe cetăţenii din zona Munţilor Apuseni”, a declarat primarul din Călăţele, Vasile Tripon.

 

În loc de rezoluţie

Concluzia acestor revendicări pare să o fi tras primarul comunei Horea, între timp ales deputat în Parlamentul României. „Vreau să mă uit ochi în ochi cu viitorul Guvern al României, cu viitorul premier al României. Ce gânduri are pentru această ţară? Ce gânduri are pentru Ţara Moţilor? Nu este o ameninţare, însă este o mare responsabilitate şi vreau să fie un Guvern care ţine la români. În primul şi în primul rând la România”, a încheiat Corneliu Olar.