-
Piatra Galbenei, acolo unde Apusenii îți taie respirația!
Piatra Galbenei este, cu siguranță, unul dintre cele mai spectaculoase puncte de belvedere din Padiș. Chiar din Munții Bihorului. Din punctul de sus, lumea Apusenilor se deschide cu toată cuprinderea: culmi, văi, păduri și stânci, într-un peisaj care îți rămâne în suflet. O splendoare. Și ce senzație: privești în jur și înțelegi de ce Apusenii sunt atât de speciali. Afli pe loc răspunsul la întrebarea: De ce iubesc Munții Apuseni? Sursa foto: Flo
-
Panoul informativ de la Piatra Galbenei a fost refăcut pentru turiști și iubitorii de natură
Panoul informativ amplasat la punctul panoramic de pe Piatra Galbenei a fost recondiționat după ani de expunere la intemperii, de rangerii Parcului Natural Apuseni. Situat într-unul dintre cele mai spectaculoase locuri din zonă, cu vedere asupra Văii Galbenei și a peisajelor carstice, acesta va continua să ofere informații utile și să îmbunătățească experiența celor care ajung aici în drumeție. “Refacerea panoului informativ de la punctul panoramic situat pe Piatra Galbenei. După o perioadă îndelungată de expunere la intemperii, panoul avea nevoie de recondiționare pentru a continua să ofere informații utile și o experiență plăcută vizitatorilor. Locația oferă una dintre cele mai spectaculoase perspective asupra Văii Galbenei și a peisajelor carstice…
-
Foto. Din nou pe Piatra Galbenei!
Despre Piatra Galbenei am mai scris. Probabil cel mai frumos punct de belvedere al Padișului! Nu e chiar la pas ușor traseul până aici dar efortul merită! Impresia peisajului de sus e colosală. La altitudinea de doar 1234 m ai senzația că domini relieful! Ești stăpânul sălbăticiei din Apuseni și totuși un actor atât de mic în fața măreției naturii din munții de la vest ai României! Este spectacol!
-
Video. Pe unul din cele mai spectaculoase vârfuri: Piatra Galbenei!
“Imi simt sufletulMugur de fluier,Ce-a doinitCantec cu suier.Pentru zileleCe-au fost trecutePentru noptileNegre si slute.” (Mugur de fluier, Phoenix) Răcoarea pădurii face mai ușor traseul accidentat care e acum în urcare. Nici nu se remarcă bine poteca pe care să o urmăm dar cumva se observă deja luminișul unde se află piatra pe care ne-am propus să o cucerim. Din loc în loc un trunchi de copac întins în fața noastră ne blochează înaintarea. Un soi de ambuscadă pregătită de viețuitoarele sălbăticiei pentru cei care se încumetă adânc în hotarul lor. Nu-i bai, ne odihnim o vreme pe lemnul culcat și deja o zărim printre crengile acoperite de frunze care încep…
