-
Între apă, cer și piatră: o zi de suflet prin Apuseni, la Sălciua!
Am pornit din Sălciua de Jos cu sufletul greu de așteptare, ca și cum munții știau deja ce urmează: să-mi arate ceva ce nu se vede în fotografii. Poteca a început, invariabil, blând, cu miros oxigenat de aer rece și sunet de apă ascunsă printre țurțuri de gheață și bucăți de zăpadă. Am intrat încet în ritmul Apusenilor, un ritm care nu te grăbește, dar nici nu te lasă să rămâi la fel. Urcușul spre Cascada Șipote este un exercițiu de răbdare. Aici, apa nu se aruncă în gol cu zgomot, ci curge în trepte, ca o rugăciune spusă pe mai multe voci, răsunând peste piatră. M-am oprit acolo mai…
-
Poșaga și Mykonos-ul din Apuseni
Când cobori din centrul comunei Poșaga, privirea se oprește firesc spre Bedeleu, masivul ce străjuiește Munții Trascăului cu o prezență solemnă, impunătoare și totuși blândă. Panorama e clar una dintre cele mai frumoase din Apuseni: stânci, iar deasupra coame rotunde, păduri adânci și câte un cătun risipit la poale, e suprarealist tabloul! Știi ce e fascinant? Nu înălțimile amețitoare ale Trascăului ci armonia liniilor, lumina care cade diferit de la o oră la alta, transformând maniera nenaturală în care sunt așezate dealurile și crestele și totuși… atât de spectaculos! Am mai evocat o dată o sintagmă pe care am întâlnit-o la proprietarul unei pensiuni din Sălciua care scria că zona…