Se ştie, românul a fost frate cu codrul iar oieritul a fost poate ocupaţia lui principală. Una dintre cele mai frumoase mărturii despre acest obicei o face Emmanuel de Martone. În călătoriile lui prin zonele montane ale ţării, geograful francez de renume mondial face o radiografie a vieţii pastorale din Carpaţii Româneşti. Vorbeşte de cum îşi duceau acolo în munţi oamenii traiul. Cum munceau, cum petreceau, cum făceau nunţile la peste 1600 de metri, sau de faptul că stâna din munte era locul unde veneau pe lume copiii ciobanilor români. Iată două paragrafe grăitoare: “La stânele româneşti viaţa este devălmaşă; ungurenii sunt fiecare cu ceaunul şi chiar cu vatra lui”…