• Jurnal de bord

    Video inedit cu „ursul păcălit de vulpe”!

    Precum în clasica poveste, un urs din Carpații României dă târcoale unei bălți, pe alocuri înghețate, semn că iarna se lasă greu dusă din munte. Pesemne și Moș Martin din film căuta vreun pește să-și potolească foamea după lunga hibernare. Imaginile au fost surprinse de camerele rangerilor de la ROMSILVA.

  • Știri

    14 septembrie e Ziua Muntelui în România!

    Astăzi este Ziua Muntelui în România, stabilită prin lege, conform art. 8, alin. (2) din Hotărârea nr. 715/2002. Ea  marchează data tradițională a încheierii pășunatului anual și a fost dedicată ca atare pentru a atrage atenția asuprea problemelor și potențialului pe care îl prezintă zonele montane din România. Noi ne lăudăm cu Carpații, care reprezintă al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa, după Munții Scandinaviei, având o lungime de aproximativ 1.500 km, din care aproximativ 800 km se desfășoară în România. În acest lanț, pe teritoriul țării, se găsesc Munții Apuseni! Un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Bihor, din…

  • Știri

    Trei județe din Transilvania susțin strategia macro-regională pentru zona Carpaților

    Sălajul susține Strategia macro-regională pentru regiunea Carpaților alături de Bistrița Năsăud și Maramureș   Președinții consiliilor județene din Sălaj, Bistrița-Năsăud și Maramureș au semnat recent o rezoluție comună de susținere și promovare la nivel european a unei “Strategii macro-regionale pentru regiunea Carpaților”, un gest susținut de o largă majoritate a președinților județelor din Nord-Estul României, alături de regiuni partenere din Ucraina, Polonia și Slovacia.    Rezoluția Comună are ca obiectiv principal susținerea și promovarea efortului comun internațional de elaborare a unei “Strategii macro-regionale pentru regiunea Carpaților” similare și cu impactul economic ca al celor existente deja la nivel european, cum ar fi Strategiile Uniunii Europene pentru regiunea Alpilor, Dunării, Mării…

  • Știri

    Carpații, cea mai mare arie de păduri seculare din Europa!

    Natura de de la noi este cu adevărat impresionantă. Poate mai mult ca oricând ar trebui să redescoperim sălbăticia Carpaților de aici. Pentru că Munții Carpați găzduiesc cea mai mare arie de păduri seculare din Europa, precum și cea mai mare parte dintre pădurile de fag de pe continent. Se consideră că Munții Carpații sunt ultima regiune din Europa care poate oferi spațiu de viață viabil pentru carnivorele mari. Se estimează că există circa  8.000 de urși, 4.000 de lupi și 3.000 de râși, cei mai mulți în parcurile naționale, potrivit silvanews.ro. De altfel, în ultimii ani, nouă păduri virgine din România au intrat în patrimoniul UNESCO, fapt care garantează…

  • Știri

    26 septembrie – Ziua Mondială a Munților Carpați!

    Pe 26 septembrie, în șapte țări europene este sărbătorită Ziua Mondială a Munților Carpați, un eveniment menit să stimuleze țările prin care trece cel de-al doilea mare lanț muntos european (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia) să colaboreze în cadrul programelor ecologice și ale biodiversității.  În România se află aproximativ 40% din lanțul carpatic, iar aproape o treime din suprafața țării este ocupată de munții Carpați. În plus, peste două milioane de români trăiesc în aceste zone, în 745 de localități. Flora Carpaților cuprinde 1.350 de specii, dintre care 116 sunt specii de plante sau animale care pot fi găsite exclusiv în această zonă și necesită o atenție sporită…

  • Jurnal de bord

    Geograf francez: Ungurenii, românii transilvăneni, vin cu toată gospodăria la stână. Ei realizează adevărata transhumanţă!

    Se ştie, românul a fost frate cu codrul iar oieritul a fost poate ocupaţia lui principală. Una dintre cele mai frumoase mărturii despre acest obicei o face Emmanuel de Martone. În călătoriile lui prin zonele montane ale ţării, geograful francez de renume mondial face o radiografie a vieţii pastorale din Carpaţii Româneşti. Vorbeşte de cum îşi duceau acolo în munţi oamenii traiul. Cum munceau, cum petreceau, cum făceau nunţile la peste 1600 de metri, sau de faptul că stâna din munte era locul unde veneau pe lume copiii ciobanilor români. Iată două paragrafe grăitoare: “La stânele româneşti viaţa este devălmaşă; ungurenii sunt fiecare cu ceaunul şi chiar cu vatra lui”…