Reportaje/Povești

Foto și video. Invitație la castel: Palatul Banffy de la Răscruci, bijuteria Transilvaniei!

Loading

Vă spune ceva sintagma “Castelele de pe Valea Someșului”? Mi-a plăcut teribil expresia de când am auzit-o prima oară. O dată pentru că sonoritatea ei era atât de plastică la fel și paralela, chiar dacă forțată, cu o vale celebră a Franței, și îmi antrena deja imaginația. Apoi pentru că Valea Someșului pentru istoria familiilor nobiliare ale Transilvaniei e comparabilă ca importanță cu zona Argeșului din vechea Țară Românească.

Le-am luat la pas aproape pe toate. Iar la Răscruci am zăbovit de mai multe ori, impresionat, în special, de interiorul castelului de acolo. Era o vreme când Palatul părea că intră în ruină, într-o degradare ce friza uitarea, în cel mai cumplit sentiment al abandonului. Așa că văzându-l atunci nu îi dădeam mari șanse, altele decât niște urma lăsată aici de o istorie care aduna veacuri la rând. Dar ce transformare în mai puțin de trei ani de când am filmat aici. Astăzi Castelul Banffy de la Răscruci este o adevărată bijuterie a Transilvaniei!

Nu e pe vreo stâncă neagră și nici nu curge lângă el vreun râu mititel. Are în schimb în grădină un lac și o poveste la fel de intensă cum e cea a castelului din opera lui Dimitrie Bolintineanu. Istoria lui este legată de perioada baronului Gyorgy Banffy, undeva între 1739 și 1805. Dar cel care creează unul dintre cele mai frumoase castele în interior este Adam Banffy, penultimul proprietar. Pentru că aici voiam să ajung. Odată ce pășești în interior, ai o surpriză de proporții. Intri parcă într-o fereastră a timpului și ajungi în vremurile Transilvaniei de odinioară. Impresia e atât de puternică iar imaginația își creează propriul film despre o lume care a creat o astfel de moștenire. Nu cred că am văzut în țară, un castel cu un salon și o scară interioară atât de minuțios lucrate, atât de spectaculoase, exceptând doar Peleșul din Prahova.

Salonul de jos, excelent lucrat în lemn, cu blazoanele vechilor proprietari inscripționate în plafon, șemineul de la intrare, încăperile largi de la etaj și balconul ce dă spre grădină… E un tablou atât de special. E grandios! Piesa centrală este o teracotă verde pe care sunt reprezentate scene din istoria Ungariei: alegerea lui Arpad, întemeierea Ungariei, adunarea de la Opusztaszer și scene din bătălia de la Mohacs din 1526.

Jos, la subsol, spațiul generos al vechii crame a fost excelent refăcut. Ce mi- atras aici atenția este tunelul care care avea două ieșiri în afara proprietății. Probabil să se retragă în caz de urgență familia nobiliară. Legenda spune că pe aici ieșea contelevdin castel când se furișa să ajungă la amantele sale, fără a fi văzut.

Ca un astfel de edificiu să arate așa au fost angajate lucrări de Consiliul Județean Cluj, entitatea care deține acest patrimoniu. Valoarea totală a proiectului este de 57,6 milioane de lei. Sursele de finanțare sunt fonduri europene și bugetul Consiliului Județean Cluj. Lucrările de refacere au început în 2021, obiectivul fiind transformarea castelului din Răscruci într-un spațiu cultural și turistic, fiind redat astfel atât comunității, cât și turiștilor dornici să-l exploreze.

Nu-mi rămâne decât să vă las cu povestea dar vă fac și o invitație. Invitație la castel! Merită

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *