Foto. Pietre Mărunte, amintiri uriașe și locuri fabuloase! În Apuseni!

Poate că nu v-am spus dar mie Apusenii îmi plac cel mai tare toamna. Pastelul și aroma anotimpului fac din aceste locuri destinații cu adevărat speciale. Așa că încărcați cu primăvară în suflet și cu vântul toamnei fredonând balade nemuritoare, am pornit să urcăm pe Pietrele Mărunte de pe Muntele Băișorii, cu speranța unor noi descoperiri care să ne încânte privirea și apoi memoria.

 

 

 

Vârful Pietrele Mărunte, la 1676 de metri altitudine, este cel mai frumos obiectiv de atins, în circuitul “punctul galben”, cu plecare din Muntele Băișorii. Este vorba de un platou imens, acoperit de jnepeni și de stâncile bătrâne sculptate de vremuri, de unde te bucuri de priveliști uimitoare. Ai cuprinderea destul de largă asupra masivelor din Apuseni: vezi limpede Trăscăul, vezi Muntele Mare.

 

 

 

Nu e prima dată când pun pașii pe acest traseu montan. Și de fiecare dată, fără excepție, suntem luați în primire de “șerpașii” locului, iscoadele care te poartă prin zone necunoscute de munte. Doi căței mult prea joviali ca să ne temem de ei ne dublează mersul. Suntem în siguranță, atenți doar la vraja pe care o creează muntele! Vegetația sălbatică de toamnă și stâncile ce se ivesc din loc în loc. De ar putea ele povesti poveștile la care au fost ca și acum martori tăcuți…

 

 

Cuvintele redau modest sentimentul trăit pe viu… Așa că de la Pietrele Mărunte am continuat traseul la Piatra Cântătoare. Cu imaginile locului atât de vii păstrate în memorie…

 

 

 

Ce m-a impresionant teribil au fost mușchii de vegetație pe care i-am întâlnit în cale. O senzație aparte. Când călcam pe drum, simțeam că toată natura e vie iar Apusenii îmi răspund prin vibrația moale a pământului. Eram una cu locul ăsta…

 

 

Fotografiile de acum sunt realizate de Flo care astfel mi-a alimentat amintirile vechi cu senzația proaspătă a revederii Apusenilor din această parte!