Reportaje/Povești

Video. Pe Pietrele Albe, în Apuseni, în căutarea lui Winnetou!

Loading

Ca pentru mulți prieteni din acei ani, când mersul la cinematograf, la matineu, era un moment cu adevărat special, Winnetou s-a transformat în unul din idolii copilăriei. Celebrul personaj adus la viață de scriitorul Karl May și pus apoi pe marile ecrane în anii 60. Imaginea atât de puternică a apașului jucat de Pierre Brice mi-a rămas în minte și după ce am citit ulterior romanul, când secvențele din film se suprapuneau cu cele pe care mi le imaginam și le căutam în locurile de joacă. Adesea, grădina din spatele casei bunicilor, pe cele câteva rânduri unde se găsea vița de vie, devenea terenul confruntării supreme cu bandiții lui Santer. Eu eram desigur căpetenia apașă iar prietenul meu de joacă neînfricatul Old Shatterhand. Nu aș fi apelat la aceste amintiri dacă ele nu mi-ar fi fost trezite de imaginile întâlnite pe traseul spre Pietrele Albe din Apuseni! Privind în jur, aveam senzația unui deja-vu! Eram cu adevărat în lumea sălbatică a lui Winnetou!

 

 

 

Traseul care te întrebuințează câteva ore bune pornește ca în orice western ce se respectă de la o gură de apă! În cazul de față, de la superba cascadă Vălul Miresei din Răchițele. Traseul, spun cunoscătorii, începe la Mina Veche, la 3 km mai sus de cascadă, pe Valea Stanciului. Din intersecţie, itinerariul de urmat face la dreapta, pe drumul ce merge paralel cu Valea Seacă. Marcajul urmează în general firul văii oferind o perspectivă asupra Pietrelor Albe care îți taie respirația. Detaliile tehnice nu sunt punctul meu forte, pot să redau în schimb impresia puternică pe care o creează partea asta de Apuseni. Iar aici e ca în sloganul din reclamă: viața e scurtă, gustul e lung!

 

 

 

 

 

 

Drumul croiește lângă pădure, pe marginea prăpastiei, iar pașii îi așezi cadențat, atent, să nu care cumva să ai ghinionul să te împiedici. Riscul e major. Pentru că atunci rămâi doar cu gustul, nu mai e cale de întoarcere. Oricum, priveliștea e superbă iar sentimentul este că la orice pas, dincolo de sălbăticiunile din munte, ai șansa să întâlnești în cale vreo iscoadă a pieilor roșii. A indienilor Kiowa, adversarii apașului Winnetou. E atât de maiestuos locul ăsta că imaginile din film par trăite acum direct și nemijlocit!

 

 

 

 

Aventura e greu de povestit. E prea frumos totul în jur. Nu este o întâmplare că acest complex calcaros cu o mulţime de peşteri şi pereţi verticali este unul dintre locurile cele mai căutate de pasionații sporturilor de stâncă. Iar sus, de pe Vf. Piatra Grăitoare, la 1557 m, acolo unde ai o minunată belvedere spre împrejurimi, te trezești că nu mai ai grai. Imaginile chiar fac cât o mie de cuvinte!

 

 

 

 

Îi mulțumesc lui Flo pentru această experiență superbă. El a trăit-o la firul ierbii iar prin emoția fotografiilor și a imaginilor lui, am ajuns să retrăiesc scenele din filmele copilăriei cu Old Shatterhand și Winnetou! În peisajele superbe ale Apusenilor!

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.