Ministerul Fondurilor Europene își bate joc de cele 86 de localități din Munții Apuseni?!
Pe principiul – munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă în poartă – Munții Apuseni sunt din nou scoși din programele operaționale ale Ministerului Fondurilor Europene. Oficialii guvernamentali nu au cuprins nici de această dată în Memorandumul Ministerului zona Munților Apuseni pentru mecanismul Investiții Teritoriale Integrate, deși inițial le-au promis primarilor din zonă că vor face acest lucru. În acest moment doar zona Delta Dunării și Valea Jiului au fost cuprinse în acest Memorandum.
Asociația Moții, Țara de Piatră care adună cele 86 de unități administrativ teritoriale de pe raza Munților Apuseni din județele Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara, a reacționat ferm. “Nu există nicio explicație logică de ce nu am fost prinși în Memorandumul Ministerului Fondurilor Europene. Noi suntem singurii care avem actele în regulă. Ministerul are banii pentru strategie. Ei au obligația să creeze autoritățile de management, încă nu e târziu, Banca Mondială ne-a promis că ne asigură consultanța”,
a declarat președintele Asociației, primarul din Zlatna, Silviu Ponoran. Pe de altă parte, edilul a spus că moții și primarii din Apuseni nu se vor da bătuți, lăsând să se înțeleagă că acest proiect al administrațiilor din această zonă pare să creeze invidii din partea altora.
“Domnul ministru m-a sunat și mi-a zis că este proiect de lege pe această temă în Parlament. Propunerea legislativă respectivă nu lasă portiță ca noi să facem acest proiect. După care ministrul mi-a spus că noi trebuie să facem amendament. Noi nu cedăm. Îmi doresc foarte mult să oprim depopularea din Munții Apuseni care este o chestiune strategică. Eu cred că sunt interese suplimentare, invidii, unii ar vrea să ia ei toți banii, pot intui, cei cu Alianța Vestului, dar e loc pentru toți”,
a mai spus primarul Silviu Ponoran. Asociația “Moții Țara de Piatră” s-a constituit la Zlatna în anul 2019 și cuprinde 86 de localități (comune și orașe) din județele Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara. Procesul de finanțare ITI este considerat de specialiști în fonduri europene un GAL al GAL-urilor care va permite administrațiilor locale dar și întreprinzătorilor privați să realizeze proiecte integrate de mare amploare.