Cum s-a alaturat Transilvania Ligii Sfinte acum mai bine de 400 de ani?

Totul se invarte in jurul evenimentului cunoscut drept Conspiratia de la Cluj, un eveniment politic foarte important cu urmari extrem de importante pentru ceea ce s-a intamplat ulterior in Transilvania si pentru domnia lui Mihai Viteazu. E vorba de perioada in care liderii lumii catolice europene cauta solutii pentru alungarea turcilor din Pusta Ungariei si din Balcani. Astfel ca la initiativa Papei Clement al VIII – lea si cu sprijinul imparatului Rudolf al II – lea, alaturi de cateva ducate: Toscana, Ferrara, Mantua si Spania s-a constituit asa numita Liga Sfanta, cu acest scop. Liga Sfanta s-a aflat in razboi cu Semiluna din 1593 pana in 1606. Pe aceasta cale s-a incercat atragerea Transilvaniei in jocul Ligii Sfinte. Pe tronul Transilvaniei era principele Sigismund Bathory care dorea sa intre in aceasta Liga. Insa majoritatea nobilimii, in opozitie cu acesta, considera ca Transilvania nu era pregatita sa lupte cu Semiluna si ca ar fi de preferat sa ramana fideli Portii, dealtfel cum au si jurat toti principii Transilvaniei. De aici se naste conflictul intre principe si partida opozanta. Astfel Opozitia a incercat inlocuirea principelui Sigismund Bathory, eliminarea lui fizica. Istoricul Gabriel Rusu, autorul unor volume legate de Istoria Transilvaniei, relateaza acest episod.

“Un august fierbinte, 1954, Transilvania pe picior de razboi, principele refugiat la Chioar, nobilimea razvratita pe Campia Turzii. Vin toate cele trei stari in Cluj, unde in catedrala Sfantul Mihail din Centru are loc o Dieta unde urma sa se hotarasca ce se va intampla: ne rupem de turci si trecem alaturi de habsburgi sau ramanem alaturi de turci, in continuare. Partida lui Aexandu Kendi forteaza schimbarea lui Sigismund Bathory cu Baltazar Bathory. Lumea se opune. Pana la urma se stabileste invitarea lui Sigismund Bathory la Cluj pentru a-si expune principiile. Numai ca Sigismund nu vine singur la Cluj. Vine insotit de toate garnizoanele cetatilor din Nord si de nu mai putin de 8000 de secui pregatiti de razboi. Intra in Cluj, portile sunt inchise si Sigismund se pregateste sa participe la Dieta. In dimineata zilei de 30 august, inainte de a pleca la Biserica asa cum era procedura sa se roage inainte de a incepe Dieta, Sigismund cheama 30 dintre conspiratori la el la palat si ii aresteaza. Ii pune in lanturi grele. Au loc anchete, sunt imprastiati in toate partile, prin beciuri sunt ascunsi, o parte sunt inchisi la Gilau, altii la cetatea Gherla, au loc renumitele inchizitii sau cercetari. Pana la urma se hotaraste ca o parte dintre conspiratori sa fie executati in piata centrala a Clujului incepand cu Alexandru Kendi si cu alti conspiratori. Executia are loc pe data de 1 septembrie 1594. Dimineata sunt decapitati aici in centrul Clujului, undeva in zona bibliotecii universitatii. Acolo a fost esafodul. Povestea spune ca nu taia bine sabia gadelui, cronicarii au consemnat toate aceste amanunte. Cert este ca din cei 30, 11 sunt omorati in Cluj, astfel incat Sigismund Bathory scapa de aceasta opozitie si reuseste sa isi impuna tot la Cluj, la Dieta de la Cluj, vointa. Astfel incat se hotareste ruperea relatiilor cu Poarta si alipirea Transilvaniei la cauza Ligii Sfinte. Clujul, martor tacut la aceste evenimente, primeste domeniile conspiratorilor confiscate, satele Escu, Lacu, Juca, Geaca, Hajmas, Valea Lunga, Iapa si catunul Ciureni. In timp ce Mihai Viteazu primeste si el satele Badogu, Chitea Darja si Lujerdiu. Stiti foarte bine ca la Lujerdiu, Mihai ctitoreste o biserica. De ce primeste Mihai? Pentru ca anul urmator are loc semnarea acelui celebru tratat din 20 mai dintre Sigismund Bathory si Mihai Viteazu prin care Sigismund se impune ca si suveran a lui Mihai Viteazu. Urmeaza lupta de la Calugareni si sigur ca Sigismund il ajuta pe Mihai pentru alungarea trupelor din tara. Sunt evenimente care au ca punct de plecare Conspiratia de la Cluj care a fost inabusita in sange intr-un chip destul de despotic de Sigismund Bathory, un tip destul de nestatornic, care a renuntat de trei ori la domnie”,

povesteste istoricul Gabriel Rusu.

Foto: transilvania-medievala.ro