Prăgșorul, obicei unic al Paștilor, desfășurat în Țara Moților, în comuna Bistra!

Comuna Bistra se identifică și prin obiceiul de Paște – Prăgșorul, vechi de aproape 300 de ani, cu care localnicii se mândresc și doresc să îl păstreze în continuare așa cum l-au moștenit de la strămoși. Prăgșorul este o combinație complexă de sărbătoare religioasă și laică. Începe în Vinerea Mare, în timpul slujbei de Prohod și se încheie în Duminica Tomii, numită în popor Paștele Mici.

Legenda spune că Prăgșorul a fost adus în Bistra, pe la 1750, de la Roma, de Petru Pavel Aron, Episcop greco – catolic de Blaj, originar din comună, pentru a consolida procesul de catolicizare a populației. A fost preluat, însă, sub egida Bisericii Ortodoxe, considerându-se că este doar un rezultat al adaptării Bisericii la cerințele comunității.

Pentru desfășurarea Prăgșorului se formează un grup de feciori necăsătoriți din sat (minimum 6, maximum 12), numiți crai. În Vinerea Mare, craii instalează în curtea Bisericii toaca și țevile special pregătite pentru „pușcături”. Acestea vor rămâne aici până în dimineața celei de a doua zi de Paști. Toaca este păzită în această perioadă de către crai, ca să nu fie furată. În caz că se va fura, va trebui răscumparată, altfel organizează Prăgșorul cei care au furat-o, dar pe cheltuiala Crailor. Dacă reușește cineva să le-o fure, rămân de mare rușine în sat și, în plus, sunt obligați să suporte cheltuielile pentru balul pe care îl organizează, însă, în locul lor, hoții. Se poartă negocieri asidue și, de regulă, reușesc să o răscumpere. Nu s-a întâmplat de prea multe ori, dar hoții, în special bărbații însurați care au fost și ei, pe vremuri, „Crai”, încearcă de fiecare dată.

Tot în Vinerea Mare, de la ora 19.00, are loc Prohodul Domnului, iar spre dimineață Sfânta Liturghie și sfințirea Paștilor. În acest timp, până după înconjurarea Bisericii cu Sfântul Epitaj, Mormântul Domnului este păzit de Crai, îmbrăcați în ținută militară și înarmați cu sulițe. Garda se schimbă din 10 în 10 minute, la semnul comadantului. De la Vinerea Mare și până în dimineața celei de a doua zile de Paști, se bate toaca și se pușcă din țevile pregătite special.

În ziua de Paști, în curtea Bisericii este ales Primul Crai care, după tradiție, trebuie să se căsătorească în acel an. Este ales la propunerea celorlalți, în fața sătenilor și a preoților. Aceștia aprobă alegerea făcută și-i felicită pe toți Craii. A doua zi de Paști, după slujba de la Biserică, craii îmbracă portul popular și, însoțiți de un taraf, merg prin sat, din casă în casă, strigând: „hop, hop, hop, vivat!„. Craii invită fetele să participe la balul organizat de ei, bal care începe în seara aceleiași zile. Fetele care sunt vizitate și invitate la bal oferă bani și ouă roșii. Cea mai darnică va fi desemnată „Prima Crăiasă” a Prăgșorului. Desemnarea se face de către crai, la întoarcerea acestora din sat, la locul de desfășurare a petrecerii, comparând sumele primite de la fete. Numele Primei Crăiese este tăinuit până la începerea petrecerii, când este aleasă din mulțime și condusă la Primul Crai. Cei doi au onoarea să înceapă jocul în ritmul muzicii și sub privirile sătenilor, astfel dezlegându-se dansul, hora, cântecul și voia bună dupa Marele Post.

Sursa: muntii-apuseni.eu

Sursa foto: adevarul.ro, campeniinfo.ro